Docteur Faouzi Skalli & le festival de la Culture Soufie

Par la dixième Edition du Festival de la musique Soufie sous le thème de «La Route Du Soufisme Du Maroc Vers l’Inde », la Médersa Bouanania qui a été édifiée sous la dynastie des mérinides a connu un retour dans le temps glorieux de la ville de Fès, une époque où ce bâtiment accueillait les étudiants venant étudier dans la mosquée, une époque ou Fès par son art et le savoir d'une civilisation était à l'apogée de sa gloire.

Les tables rondes du festival se sont déroulées dans la grande cour centrale de ce patrimoine mondial, la cour s’est transformée en un lieu de rencontres, cette année comme les années précédentes, plusieurs penseurs, écrivains, poêtes, artistes ont participés.

Le soufisme est le courant mystique de l'Islam; il prône le détachement du monde matériel et le rapprochement de Dieu. Le soufi est un initié, il recherche l'intériorisation, l'amour de Dieu, la contemplation et la sagesse. « Le Dieu que cherchent les soufis est un Dieu d’amour et on accède à Lui par l’Amour".

Le Maroc est connu par ses zaouïas, c’est un lieu où on effectue les pratiques spirituelles et on y enterre les saints fondateurs. Parmi les zaouïas de Fès liées aux diverses confréries « Tariqua » religieuses, Zaouia Moulay Idriss II et Zaouia Tijania. Chaque confrérie a ses méthodes d'initiation. Cela peut être la prière, la méditation, la musique et la danse, Le dhikr par exemple est une prière collective qui consiste à répéter les noms de Dieu ou certaines formules évocatrices.

12 ème Rencontre Mondiale du Soufisme

12 ème Rencontre Mondiale du Soufisme:  Nov 28 - Dec 1Madagh, Morocco
Soufisme et Diplomatie Spirituelle
Dimensions culturelles, développementales et civilisationnelles

De nos jours, la diplomatie est représentative d’un Etat dans toutes ses différentes dimensions, aussi bien politique, économique, culturelle, religieuse que civilisationnelle. L’action diplomatique n’est plus limitée, comme par le passé, à la simple représentation politique. Elle est portée par tous les acteurs susceptibles de contribuer à la protection et au service des intérêts fondamentaux de la nation. Ce changement s’inscrit en cohérence avec les grandes mutations que connaissent nos sociétés contemporaines et qui affectent l’ensemble des structures de l’Etat. En effet, contrairement à la vision traditionnelle de l’Etat qui tend à le confondre à son système politique, la conception moderne englobe l’ensemble des composantes politique, religieuse, civile, économique et sociale.

De ce fait, les relations internationales sont devenues plus complexes, car elles intègrent tous les nouveaux acteurs engagés dans ce qui est désormais appelé « la diplomatie parallèle ». La composante religieuse de cette diplomatie compte sans doute parmi les plus importantes, notamment dans les pays qui jouissent d’un fort héritage spirituel. C’est pourquoi, conscients de la contribution de cette composante dans le renforcement de leur position sur la scène internationale et dans la promotion de leur modèle de civilisation, ces pays investissent de plus en plus dans ce type de diplomatie. 


Pour lire +: https://www.facebook.com/events/315150188961365/?acontext=%7B%22ref%22%3A%224%22%2C%22action_history%22%3A%22null%22%7D

Fawzi Skali: "Sidi Hamza a avut o influență profundă asupra sufismului mondial."


(spicuiri din articol*)


Ghidul spiritual al Tariqa Qadirriyya Boutchichiyya s-a stins din viață miercuri, 18 ianuarie 2016, la vârsta de 95 de ani.
 
Image result for sidi hamza qadiri boutchichi
Fawzi Skali, care a fost discipolul său mai bine de 40 de ani, revine la Médias24 pentru a vorbi despre aportul spiritual al defunctului, considerat, de-a lungul și de-a latul planetei, drept un adevărat sfânt.

Contactat de redacția noastră, fondatorul Festivalului muzicii sacre de la Fes [Maroc] afirmă că decesul ghidului spiritual nu constituie o pierdere numai pentru Maroc ci și pentru întreaga planetă, pe care trăiesc milioane de discipoli ai săi (murizi).

În opinia sa, popularitatea ”maestrului viu” se explică prin aceea că a avut o profundă influență asupra istoriei sufismului mondial, contribuind la renașterea acestui curent pacifist din interiorul Islamului.

”Ghidul nostru, acum decedat, a reactualizat această tradiție spirituală într-o epocă marcată de despiritualizare. Prin elaborarea unui limbaj, unei orientări și unei învățături adaptate timpurilor moderne, a reușit să redea sufismului locul care i se cuvine.

Sufismul promovat de Sidi Hamza s-a răspândit pretutindeni în lume mai ales pentru că punea în evidență dimensiunea spirituală interioară, în lipsa oricărui prozelitism. Valorile sale se bazau pe o predare pedagogică în vederea formării unor discipoli pacifiști, dornici să-și găsească pacea interioară”, precizează muridul.

”Spre deosebire de alte curente rigoriste care doresc să-și impună propriile legi și să denatureze spiritul Islamului, ghidul [Sidi Hamza] le cerea fidelilor să fie exigenți cu ei înșiși, însă deschiși și toleranți cu ceilalți, fie că aceștia erau religioși sau nu.”

Interlocutorul nostru, antropolog de formație, afirmă că datorită sufismului a cunoscut civilizația islamică epoca sa de aur, prin intermediul artelor, literaturii, poeziei, muzicii...

Să mai remarcăm și că această confrerie nu a avut niciodată obiective politice, întrucât de la înființarea acesteia, de către bunicul defunctului, a dorit dintotdeauna să contribuie la elevarea spirituală a fidelilor ei, promovând valori precum iubirea și bunătatea pentru atingerea înțelepciunii și maturității interioare.

”Sufismul ne-a învățat să punem accentul pe o viziune umanistă asupra diversității lumii, pentru a promova valorile universale în culturi și religii diferite”, încheie Skali. 


Traducere și adaptare: A. I.